Analiza fenomenului infractional la examenul de Bacalaureat
1.Preambul
Examenul cu care se incheie studiile liceale din Romania,
Bacalaureatul,a devenit in ultimii ani obiectul unui vast fenomen
infractional,cu o larga implicare a factorilor interesati:
parinti,profesori,elevi si alte 'entitati',dupa cum va rezulta din prezentul
studiu.
Ne propunem ca in acest studiu sa prezentam faptele asa cum sunt
ele,sa analizam cauzele care au condus la aceasta incredibila stare de lucruri
si,nu in ultimul rand,sa propuneme solutii pentru eradicarea fenomenului.
Mentionam ca studiul nu se doreste a fi exhaustiv.Pe de alta
parte,in functie de centrul de examen,cu situatia de mai jos pot exista
similitudini integral,partial sau deloc.
2.Prezentarea faptelor
Modul in care se desfasoara neregulile,la nivelul
componentelor,este descris detaliat mai jos.
In functie de momentul desfasurarii,neregulile se pot grupa in
trei mari categorii:
-Premergatoare examenelor propriu-zise
-In timpul examenelor
-Ulterioare examenelor
Le vom analiza pe rand.
2.1 Nereguli premergatoare examenelor
Cea mai grava dintre toate infractiunile acestui moment este
colectarea asa-zisei 'taxe de protocol'.Aceasta este o suma care are un scop
clar:mituirea,in bani sau in natura,a persoanelor cu putere decizionala si
executorie implicate in desfasurarea examenului de Bacalaureat.
Cuantumul acestei taxe a crescut de la un an la
altul,ajungandu-se,in unele licee,pana la 2.000.000 lei pentru fiecare elev
(este vorba despre anul 2007).
Cine colecteaza banii ?Uneori dirigintii,in mod direct,pe baza de
tabel.Alteori,cate unu-doi parinti pentru fiecare clasa indeplinesc aceasta
sarcina,iar uneori un elev din clasa.Toate acestea se desfasoara cu stirea
dirigintilor si,intr-o covarsitoare majoritate a cazurilor,cu stirea
directorilor unitatilor scolare respective.De cele mai multe ori,actiunea este
facuta de catre un parinte,pentru a se salva aparentele de
legalitate.Deseori,in aceasta faza se exercita presiuni asupra elevilor care
refuza achitarea sumei sau asupra celor ce o achita partial.
De mentionat ca infractiunea se comite in cunostinta de
cauza,deoarece tot personalul din invatamant cunoaste prevederile metodologiei
de desfasurare a Bacalaureatului,care prevede interzicerea in mod expres a
acestor fapte,chiar daca nu sunt savarsite direct.Simpla cunoastere a
ilegalitatii si incuviintarea ei tacita se considera abatere si se pedepseste.
In anumite situatii,faptasii isi iau ca masura de precautie
camuflarea colectarii acestor fonduri ilegale prin cumularea lor cu altele:bani
pentru banchetul claselor a XII-a,pentru poze, pentru formularele (diplome) ce
se elibereaza in urma bacalaureatului etc.
Un fenomen relativ rar intalnit,dar nu absent cu desavarsire,este
colectarea de fonduri initiata de conducerea unitatii scolare,avandu-i de
aceasta data ca platitori pe profesorii insisi.Aceasta actiune este executata
printr-o forma de santaj mascat,fiind adus uneori in discutie si fondul de
premiere de 2%.Ca argument este invocata dorinta ca liceul sa obtina rezultate
bune.
Cine pastreaza sumele colectate ?Uneori dirigintii,alteori unul
dintre parinti.De altfel,aceste persoane sunt si cei care administreaza acesti
bani,tinand o evidenta a lor.Parintii care se implica in astfel de ilegalitati
sunt,de regula,cei care au asteptari sporite vis-avis de examene:note mai mari
la examinari orale (de obicei 10),aranjamente pentru examenele scrise.
O abatere anterioara examenului propriu-zis,dar de mai mica
amploare,este contactarea persoanelor (profesori) care sunt presupuse a face
parte din comisie:la examinari orale, posibili supraveghetori etc.
Uneori,in ziua premergatoare primei zi de examen,una din
persoanele ce detin fondurile banesti (care ajung deseori la sute de milioane
de lei),eventual in complicitate cu altii,inmaneaza Presedintelui desemnat al
Comisiei o anumita suma (de ordinul milioanelor pana la al zecilor de milioane
de lei),pentru a se asigura de bunavointa acestuia.Uneori,si
vicepresedintelui,in functie de cat se considera ca este de intransigent si/sau
'pretentios'.
Aceasta suma de bani se asociaza deseori cu asigurarea cazarii si
meselor in mod gratuit,diurna alocata revenindu-i in totalitate,neatinsa.
In ultimul timp,tot mai des aceste sume sunt oferite ca mita in
euro (mai rar in dolari).
2.2.Nereguli in timpul examenelor
Aceste abateri se constituie in fraudarea propriu-zisa a
examenului.
Se disting doua etape ale acestor abateri,dupa tipul
probelor:orale sau scrise.
2.2.1 Nereguli in timpul probelor orale
De multe ori,profesorilor examinatori de la probele orale li se
asigura transport gratuit, cheltuielile fiind suportate din fondul de
protocol,aceste persoane completandu-si totodata si delegatii pentru decontarea
transportului.Se practica apoi un sistem de cadouri,in cuantum de la cateva
sute de mii la cateva milioane de lei.Acestea nu exclud in totalitate varianta
mituirii in bani lichizi.Se asigura mese,uneori fastuoase,inclusiv cu consum de
alcool.Examinatorii pot primi foloase necuvenite in bani sau obiecte nu numai
pentru o notare colectiva la limita de sus a baremelor,dar si pentru cazuri
individuale,de regula atunci cand cei interesati vizeaza nota maxima,zece.
Modul concret de fraudare acopera o paleta larga,incepand cu
examinarea dintr-un bilet cu continut cunoscut,superficialitate in timpul
examinarii,eliminarea biletelor considerate dificile,permisiunea alegerii unui
al treilea bilet,falsificari grosolane ale notelor etc.
Aici trebuie mentionat ca,data fiind natura subiectiva a
examinarii orale,se intalneste uneori si fenomenul notarii voit in defavoarea
elevului,din diverse ratiuni:o razbunare pentru o presupusa -sau
reala-comportare similara a altui cadru,in alt an sau in alt
centru,intermedierea unor razbunari personale etc.
In aceasta etapa a desfasurarii bacalaureatului sunt vizibile deja
efectele dezastruoase, inumane,ale acestor acte:rasturnari evidente a scarii
valorii elevilor,cu incalcarea celor mai elementare principii deontologice.
2.2.1 Nereguli in timpul probelor scrise
Acest tip de abateri sunt cele ce au cea mai mare ponderea in
desfasurarea examenelor.Supraveghetorilor,in cazul in care sunt din alta
localitate,li se asigura gratuit transportul,din fondurile colectate sau prin
'sponsorizari din partea celor interesati.Tot pentru a obtine bunavointa
acestor supraveghetori (numiti si asistenti),se organizeaza pentru ei mese,in
incinta centrului de examen sau in afara acestuia,mesele fiind mai mult sau mai
putin consistente,in functie de cuantumul fondului de protocol.Toate acestea se
fac cu incuviintarea tacita a Presedintelui Comisiei sau a membrilor acesteia.
Se comit nereguli la repartizarea supraveghetorilor in sali,astfel
incat cei cunoscuti ca intransigenti sa nu poata interveni in derularea
fraudelor,fiind numiti pe holuri etc.Repartizarea preferentiala merge pana la
desemnarea,vizibila sau nu,a unor supraveghetori pentru o anumita sala,in care
persoanele din Comisie au interese legate de anumiti candidati.
Au fost intalnite cazuri,cu frecventa redusa insa,in care insisi
candidatii incearca mituirea directa a supraveghetorilor,dupa intrarea in
sala,cu ajutorul unor sume colectate ad-hoc sau in prealabil.
Dupa inceperea probelor scrise propriu-zise,fraudarea consta in
urmatoarele:
2.2.1.1.Metode vechi
2.2.1.1.1.Metode ce nu implica alte persoane
-De pe fituica (formule etc)
-Din manual sau alte surse tiparite
-De la vecinul din fata (spate,stanga,dreapta)
-De pe ciornele altora,uneori supraveghetorul fiind vector
transportor al acestora
2.2.1.1.2.Metode cu implicarea altor persoane
-De pe ciorna 'servita' de supraveghetor
-Din surse plasate de terti in holuri,toalete etc.(se cunosc
cazuri cand era implicata pana si asistenta medicala desemnata sa acorde primul
ajutor in centrul de examen)
-Dictarea unor parti din subiect la telefonul mobil
-Prin dictarea solutiilor de catre altcineva din sala
-Marcarea lucrarii cu diverse semne pentru o ulterioara
recunoastere la corectare,aceasta metoda incluzand si varianta stampilarii
intr-un anumit mod a lucrarilor unor candidati
-Substituirea de persoana,atunci cand un candidat scrie o lucrare
in numele altuia
-Schimbarea 'din mers' a optiunii candidatului
2.2.1.2.Metode noi
-Dictarea rezolvarii complete la telefon,dupa extragerea variantei
(practicata incepand cu 2007)
-Copierea de pe fituica direct a variantei extrase (practicata
incepand cu 2007)
-Utilizarea de dispozitive wireles,casti miniaturale,greu
detectabile si alte dispozitive
Metodologia desfasurarii examenului este deseori incalcata,in multe
moduri,unul din acestea fiind superficialitatea cu care sunt tratate faptele de
frauda clare,dovedite:candidati surprinsi copiind,din diverse surse,sunt
deseori dojeniti.Aceasta trecere cu vederea a infractiunilor surprinse in
flagrant se constata atat din partea supraveghetorilor,cat si a membrilor
Comisiei.
Pe parcursul desfasurarii Bacalaureatului,Comisiei,uneori numai
unor membri ai acesteia,li se asigura mese,in incinta centrului sau in afara
acestuia,la restaurante,pensiuni,al caror cuantum ajunge la valori de ordinul
milioanelor de lei sau mai mult.
Totodata,in afara mitei mentionate la inceputul paragrafului,se
ofera membrilor Comisiei transport gratuit,organizat prin desemnarea unor
parinti posesori de automobil.Sunt oferite si cadouri,valoarea acestora fiind
variabila.
In zilele in care nu se desfasoara probe,sunt oferite
Presedintelui Comisiei si uneori si membrilor vizite la obiective turistice din
zona,cheltuielile fiind suportate din acelasi fond de protocol.
O mentiune speciala trebuie facuta legat de proba de educatie
fizica,aceasta intrecand inimaginabilul in materie de incorectitudine,mai ales
ca aici toate faptele sunt vizibile.Se merge deseori pe fixarea unui tarif
pentru nota zece,acesta fiind variabil de la un centru la altul,plafonul maxim
fiind de ordinul milioanelor de lei.
2.3.Nereguli ulterioare examenelor
Acestea se pot grupa in trei subcategorii,in functie de locul
comiterii lor:in centrul de examen, in cel de corectare sau la centrul de
rezolvare a contestatiilor.
2.3.1.Nereguli ulterioare examenelor,comise in centrul de examen
-Completarea spatiilor libere din lucrare,astfel incat sa asigure
o nota superioara
-Substituirea fizica a lucrarii
-Marcarea lucrarii,in vederea unei recunoasteri ulterioare (a nu
se confunda cu marcarea realizata in sala de examen);aceasta infractiune se
face de obicei cu complicitatea unui supraveghetor,care pune deoparte lucrarea
la predare.
2.3.2.Nereguli ulterioare examenelor,comise in centrul de
corectare
In aceasta faza a abaterilor,intra in scena unii dintre profesorii
corectori.De mentionat ca in ultimii ani,amploarea ilegalitatii s-a
diminuat,dat fiind numarul mare de lucrari dintr-un centru de
corectare.Totusi,este inca practicata.Infractorul cere colegilor setul desemnat
de lucrari,pentru a-si gasi lucrarea / lucrarile cu semnul specific;de
regula,acesta apare pe prima pagina,pentru usurarea actiunii.Incercarile de
depistare nu sunt intotdeauna incununate de succes;aici intervine flerul si
perseverenta faptasului.In cazul gasirii lucrari / lucrarilor,se recurge,dupa
caz,la acordarea unei note ce nu concorda cu continutul sau,daca pretentiile
ofertantului sunt mari,se fac adaugiri in spatiile libere,care nu pot fi in
intregime zetate.
Corectorul comite fapta contra unui tarif sau,uneori,in baza unei
relatii de prietenie sau rudenie cu parintii elevului.
Exista si varianta in care faptasul nu are absolut nici un
beneficiu material,atunci cand actioneaza la cererea superiorilor
ierarhici:presedinte de comisie de corectare,director de unitate scolara,inspector
scolar etc.
Ce mai trebuie mentionat aici este ca ,deseori,unii corectori sunt
dispusi prea usor sa devina complici,prin punerea le dispozitia infractorului a
setului de lucrari sau,uneori,o corectare superficiala la 'a doua mana',aceasta
fiind mai mult o neglijenta de serviciu.
2.3.2.Nereguli ulterioare examenelor,comise in centrul de
rezolvare a contestatiilor
Si acest tip de infractiune are o incidenta din ce in ce mai
redusa in ultimii ani,dificultatile realizarii ei derivand din motive
clare:stramutarea lucrarilor in alt judet.
Dupa ce,cu complicitatea celor ce cunosc locul in care urmeaza sa
se rezolve contestatiile acesta este deconspirat,se ajunge,prin diverse
filiere,la persoana / persoanele ce urmeaza sa faca recorectarea.Cazurile de
fraudare in acest mod sunt reduse ca numar,implicand un mare grad de risc,motiv
pentru care si tarifele practicate sunt pe masura.
3.Cauzele fenomenului
Le vom prezenta grupate in doua categorii,ordinea in cadrul
acestora fiind pur aleatorie.
3.1.Cauze cu originea in sistem si in contextul general al
societatii romanesti
-Subfinantarea continua la care a fost supus invatamantul,in
special dupa 1990.In orice stat,chiar si la noi in anumite sectoare,fonduri
pentru protocol sunt in mod expres prevazute in bugetul anumitor
institutii,fiind,in ultima instanta,o problema de ospitalitate si de bun
simt.Lipsa lor este un motiv favorizant,un ptretext de fapt,al colectarii
fondurilor cu destinatia mai sus amintita.
-Slaba salarizare a personalului din invatamant
-Aplicarea superficiala a legilor si regulamentelor in vigoare
-Contextul general dat de marginalizarea invatamantului,cauza ce a
contribuit si ea la aceasta alunecare in derizoriu a Bacalaureatului
-Interesele factorilor aflati la diferite nivele de a se obtine
procente mari de promovabilitate,fiind vorba aici de
:profesori,directori,inspectori
-Includerea mediei de la Bacalaureat in calcularea mediei de
admitere la facultati
3.2.Cauze cu motivatie intrinseca,la nivel de individ
-Interese materiale ale celor implicati in desfasurarea examenelor
-Slabul profesionalism al unor profesori,care prin obtinerea de
catre fostii lor elevi a unor rezultate pe cai oneroase,incearca sa substituie
pregatirea reala,normala,pe care nu au fost capabili sa o asigure acestora
-Motive afective si de ordin sentimental,mai concret tendinta
celor implicati in examene,in special a supraveghetorilor,de a arata ca sunt
'buni la suflet',acea bunatate gresit inteleasa,care intr-un examen este
superflua
4.Concluzii finale si propuneri de masuri pentru
eradicarea fenomenului
Ca o concluzie,aceasta activitate infractionala desfasurata an de
an la Bacalaureat are aspecte complexe,data fiind multitudinea de interese puse
in joc.La o analiza sumara,se poate observa ca se comit cel putin 3 infractiuni
prevazute ca atare si sanctionate de Codul Penal,printre cele mai grave
fiind:darea si luarea de mita,asocierea in vederea comiterii unor infractiuni,
infractiuni de serviciu.
De remarcat ca toate acestea sunt din categoria celor cu pericol
social deosebit de ridicat. Si,totodata,impactul moral si etic este
devastator:incepand cu mutilarea sufleteasca a copiilor nedreptatiti,care
primesc astfel o nemeritata palma din partea celor care,in fond,ar trebui sa le
fie model de cinste si corectitudine si terminand cu pierderea statutului
cadrelor didactice de persoane morale.
Masurile pe care le propunem pentru eradicarea sau macar
estomparea fenomenului vizeaza, logic, cele trei etape in care infractiunile au
loc:anterioare,concomitente,respectiv ulterioare examenului propriu-zis.Este
cazul sa mentionam ca aceste masuri au o aplicabilitate imediata.
Intentionat,pentru a nu da acestui studiu o tenta de initiere de polemici fara
acoperire,nu ne vom referi la masuri gen:marirea salariilor in invatamant,renuntarea
la luarea in calcul a mediei de Bacalauret la admiterea in invatamantul
superior etc.
Le vom grupa in functie de cei ce sunt in masura sa le aplice:
4.1.Masuri cu punct de plecare de la nivel ministerial
-Prelucrarea reala cu elevii si cu parintii acestora a
metodologiei,cu insistenta pe precizarea riscului infractional la care se expun
prin colectarea de fonduri banesti
-Sanctionarea drastica a tuturor persoanelor ce incearca sa
colecteze fonduri in vederea mituirii celor implicati
:parinti,profesori,directori,inspectori
-Desemnarea din timp a unor persoane in vederea urmaririi
indeaproape a neregulilor
-Numirea,in colaborare cu Politia,a unui cadru specializat care sa
raspunda de fiecare centru in parte
-Instalarea in salile de examen a unor minicamere de luat
vederi,cu pastrarea pe timp nelimitat a imaginilor inregistrate;salile astfel
echipate ar putea fi inchiriate sau puse la dispozitie pentru desfasurarea si
altor examene.Astfel de camere de luat vederi sa functioneze si in salile in
care se desfasoara examinarile orale si,in functie de posibilitatile tehnice,si
la desfasurarea probelor sportive
-Controale inopinate efectuate in centrele de examen de catre
persoane cu inalta probitate morala,rezultatele controalelor fiind consemnate
imediat intr-un proces verbal
-Instalarea pe parcursul probelor a unor dispozitive electronice
de bruiere a telefoanelor mobile,cu un orar de functionare adecvat,pentru a le
asigura eficienta (de exemplu,cele 3 ore ale probei respective,plus o ora
inainte,o ora dupa
-Colaborarea cu sindicatele pentru inlaturarea neregulilor
-Asigurarea obligatorie de fonduri pentru apa minerala si mici
gustari destinate celor implicati in bacalaureat
4.1.Masuri ce tin de profesori,ca indivizi
-Blamarea celor ce sunt implicati in strangerea de fonduri banesti
ilegale
-Atentionarea elevilor si parintilor asupra articolelor din
metodologie ce interzic acest act
-Refuzarea mitei de orice natura
-Abordarea cu seriozitate de catre supraveghetori a sarcinilor de
serviciu,dat fiind faptul ca,in tot acest mers al neregulilor,profesorul
supravefhetor este veriga de baza,el avand puterea sa blocheze multe din
initiativele infractionale
-Atentionarea colegiala a celor ce gresesc
-Semnalarea cu curaj a faptelor infractionale